Aflate la granita dintre filozofie si teologie, scrierile lui Paul Tillich constituie adevarate punti de legatura intre abordarile sacre si cele profane asupra existentei. Licentiat in teologie si doctor in filozofie, Tillich s-a bucurat de o cariera universitara marcanta atat in Germania natala cat si in Statele Unite ale Americii, unde a avut inclusiv colaborari pe teme religioase cu Mircea Eliade.
Dinamica credintei este una dintre lucrarile redactate in perioada petrecuta in Statele Unite, in care preocuparea autorului pentru conditia umana isi gaseste argumentatii in domenii diferite, mergand de la teologie si psihanaliza pana la filozofia existentiala. Miza lucrarii de fata este analiza obiectiva a termenului ˝credinta˝, termen caruia i s-au asociat de-a lungul timpului o multitudine de con
Aflate la granita dintre filozofie si teologie, scrierile lui Paul Tillich constituie adevarate punti de legatura intre abordarile sacre si cele profane asupra existentei. Licentiat in teologie si doctor in filozofie, Tillich s-a bucurat de o cariera universitara marcanta atat in Germania natala cat si in Statele Unite ale Americii, unde a avut inclusiv colaborari pe teme religioase cu Mircea Eliade.
Dinamica credintei este una dintre lucrarile redactate in perioada petrecuta in Statele Unite, in care preocuparea autorului pentru conditia umana isi gaseste argumentatii in domenii diferite, mergand de la teologie si psihanaliza pana la filozofia existentiala. Miza lucrarii de fata este analiza obiectiva a termenului ˝credinta˝, termen caruia i s-au asociat de-a lungul timpului o multitudine de conotatii denaturate si cauzatoare de confuzie. Ceea ce cauta Tillich sa atinga si sa clarifice este sensul credintei ca preocupare ultima, avand astfel un caracter neconditionat, imposibil de atacat nici de filozofie nici de stiinta moderna.
Analiza conceptului de credinta este una de structura. Diferitele componente luate in discutie sunt sursele credintei, perceptiile asupra sacrului, dihotomia credinta-indoiala, felul in care credinta este sau nu parte integranta a vietii comunitatilor. Tillich studiaza modurile diferite de raportare la credinta existente in traditii religioase precum iudaismul, crestinismul, islamul, daoismul sau confucianismul. Punand in discutie diferitele tipuri de credinta (ontologic, moral, sacramental, mistic) si lucrurile care le deosebesc, autorul ajunge la analiza elementelor comune tuturor acestora.
CUPRINS
Introducere 17
I. Ce este credinţa 19
1. CREDINŢA CA PREOCUPARE ULTIMĂ 19
2. CREDINŢA CA ACT CENTRAT 23
3. SURSA CREDINŢEI 28
4. CREDINŢA ŞI DINAMICA SACRULUI 33
5. CREDINŢĂ ŞI ÎNDOIALĂ 37
6. CREDINŢĂ ŞI COMUNITATE 45
II. Ce nu este credinţa 55
1. DENATURAREA INTELECTUALISTĂ A ÎNŢELESULUI CREDINŢEI 55
2. DENATURAREA VOLUNTARISTĂ A SENSULUI CREDINŢEI 61
3. DENATURAREA EMOŢIONALĂ A SENSULUI CREDINŢEI 65
III. Simboluri de credinţă 68
1. ÎNŢELESUL SIMBOLULUI 68
2. SIMBOLURILE RELIGIOASE 71
3. SIMBOLURI ŞI MITURI 77
IV. Tipuri de credinţă 85
1. ELEMENTELE DE CREDINŢĂ ŞI DINAMICA LOR 85
2. TIPURI ONTOLOGICE DE CREDINŢĂ 88
3. TIPURILE MORALE DE CREDINŢĂ 97
4. UNITATEA TIPURILOR DE CREDINŢĂ 102
V. Adevărul de credinţă 107
1. CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE 107
2. ADEVĂRUL DE CREDINŢĂ ŞI ADEVĂRUL ŞTIINŢIFIC 114
3. ADEVĂRUL DE CREDINŢĂ ŞI ADEVĂRUL ISTORIC 121
4. ADEVĂRUL DE CREDINŢĂ ŞI ADEVĂRUL FILOZOFIC 125
5. ADEVĂRUL DE CREDINŢĂ ŞI CRITERIILE SALE 133
VI. Viaţa de credinţă 137
1. CREDINŢĂ ŞI CURAJ 137
2. CREDINŢA ŞI INTEGRAREA PERSONALITĂŢII 144
3. CREDINŢĂ, IUBIRE ŞI ACŢIUNE 152
4. COMUNITATEA DE CREDINŢĂ ŞI EXPRESIILE SALE 158
5. ÎNTÂLNIREA CREDINŢEI CU CREDINŢA 164
6. CONCLUZIE: POSIBILITATEA ŞI NECESITATEA CREDINŢEI ASTĂZI 169