Problematica relatiilor interetnice pune in fata sociologului o problema de continut (analiza dinamicii relatiilor inter si intra-comunitare), cat si o dimensiune metodologica identificarea celor mai precise tehnici si instrumente de analiza a relatiilor inter-etnice. In tara noastra exista peste 23 de minoritati etnice, dintre care 18 sunt recunoscute ca minoritati traditionale, si ca atare reprezentate in Parlamentul Romaniei, printr-o organizatie reprezentativa. Importanta studierii relatiilor inter-etnice si dimensiunilor sociale ale fenomenului “convietuirii” rezida in posibilitatea predictiei unor eventuale evolutii negative a dinamicii acestor relatii, cu consecinte negative pentru echilibrul si securitatea sociala, atat a minoritarilor, cat si a majoritatii. Pe de alta parte conservarea patrimoniului cultural imateri
Problematica relatiilor interetnice pune in fata sociologului o problema de continut (analiza dinamicii relatiilor inter si intra-comunitare), cat si o dimensiune metodologica identificarea celor mai precise tehnici si instrumente de analiza a relatiilor inter-etnice. In tara noastra exista peste 23 de minoritati etnice, dintre care 18 sunt recunoscute ca minoritati traditionale, si ca atare reprezentate in Parlamentul Romaniei, printr-o organizatie reprezentativa. Importanta studierii relatiilor inter-etnice si dimensiunilor sociale ale fenomenului “convietuirii” rezida in posibilitatea predictiei unor eventuale evolutii negative a dinamicii acestor relatii, cu consecinte negative pentru echilibrul si securitatea sociala, atat a minoritarilor, cat si a majoritatii. Pe de alta parte conservarea patrimoniului cultural imaterial al minoritatilor este o parte semnificativa a ansamblului de masuri de promovare a culturii romanesti in spatiul european, stiut fiind ca geneza culturii este totdeauna un act de sinteza multiculturala a tuturor creatiilor originale in sfera actelor de cultura, apartinand locuitorilor unui anumit spatiu geografic. Putem vorbi asadar de o geografie culturala, fata de care fiecare minoritate este egal responsabila, impreuna cu majoritatea. Comentarii: Din punct de vedere metodologic a fost aleasa cercetarea actiune, atat in varianta ei traditionala propusa de K. Levin, cat si in varianta anchetei apreciative propuse de G. Bushe datorita potentialului de analiza si introducere operationala a schimbarii in organizatie. Metodologia propusa a fost preluata dupa manualul de evaluare institutionala elaborat de World Learning in perioada 1987-1995 si implementat in Romania de aceeasi organizatie. Metodologia propusa de acestia are la baza un set de tehnici incepand cu un chestionar prealabil, urmat de interviuri individuale cu persoane semnificative (functie de raspunsurile la chestionar), si de un focus-grup.