Home
>> Carti
>> Participarea cetăţenilor în România
Cartea "Participarea cetăţenilor în România"
Participarea cetăţenilor în România
Implicarea factorilor economiei
Prezentul studiu avansează ipoteza principală potrivit căreia statusul socio-economic individual influenţează decizia de a participa activ la viaţa socială şi politică şi alegerea actului participativ ce urmează a fi înfăptuit. Ipotezele secundare care vor fi testate pe parcursul demersului autoarei sunt:
Prima ipoteză secundară: alegerea formelor de participare convenţională, de protest sau neconvenţională variază în funcţie de statusul socio- economic individual;
A doua ipoteză secundar&...
Prezentul studiu avansează ipoteza principală potrivit căreia statusul socio-economic individual influenţează decizia de a participa activ la viaţa socială şi politică şi alegerea actului participativ ce urmează a fi înfăptuit. Ipotezele secundare care vor fi testate pe parcursul demersului autoarei sunt:
Prima ipoteză secundară: alegerea formelor de participare convenţională, de protest sau neconvenţională variază în funcţie de statusul socio- economic individual;
A doua ipoteză secundară: percepţia eficienţei acţiunilor participative individuale variază în funcţie de statusul socio-economic individual;
A treia ipoteză secundară: cetăţenii manifestă tendinţa specializării pe anumite forme de participare în funcţie de nivelul statusului socio- economic individual.
Capitolul I urmăreşte conturarea unui cadru general în care se va desfăşura studiul asupra participării cetăţenilor în România şi clarificării principalelor concepte ce urmează a fi utilizate. Spaţiul în care se plasează activitatea cetăţenilor este cel al societăţii civile asupra căreia se va prezenta o perspectivă temporală, urmărind existenţa acesteia şi rolul perceput al cetăţeanului în acest spaţiu atât din perspectiva clasică, dar şi contemporană. O scurtă analiză a legii fundamentale Constituţia României din 1991 va pune în evidenţă existenţa canalelor instituţionalizate pe care sistemul le pune la dispoziţia cetăţenilor pentru a favoriza interacţiunea cu aceştia. Definirea participării cetăţenilor şi tipologia fenomenului vor fi prezentate prin analiza studiilor consacrate asupra participării cetăţenilor. În finalul acestui capitol autoarea oferă o viziune personală asupra definiţiei şi tipologiei fenomenului aşa cum vor fi acestea înţelese pe parcursul acestui studiu.
Capitolul al II lea va fi dedicat prezentării principalelor modele explicative ale participării cetăţenilor elaborate de cercetători ai fenomenului. Contextul prezentării acestor modele va fi bazat pe evidenţierea conexiunilor dintre factorii economici şi participarea cetăţenilor şi clarificarea conceptului de percepţie economică (economic outlook).
Capitolul al III-lea este bazat pe analiza empirică a datelor şi testarea ipotezelor avansate în prezentul studiu. Se face întâi o prezentare generală a participării cetăţenilor în România aşa cum reiese din datele analizate şi a distribuţiei populaţiei în funcţie de principalii factori care influenţează implicarea cetăţenilor în viaţa socială şi politică.
Capitolul al IV –lea este dedicat unui studiu de caz asupra votului ca formă de participare care se individualizează prin caracteristici specifice.
Prezentul studiu avansează ipoteza principală potrivit căreia statusul socio-economic individual influenţează decizia de a participa activ la viaţa socială şi politică şi alegerea actului participativ ce urmează a fi înfăptuit. Ipotezele secundare care vor fi testate pe parcursul demersului autoarei sunt:
Prima ipoteză secundară: alegerea formelor de participare convenţională, de protest sau neconvenţională variază în funcţie de statusul socio- economic individual;
A doua ipoteză secundară: percepţia eficienţei acţiunilor participative individuale variază în funcţie de statusul socio-economic individual;
A treia ipoteză secundară: cetăţ
Participarea cetăţenilor în România
Prezentul studiu avansează ipoteza principală potrivit căreia statusul socio-economic individual influenţează decizia de a participa activ la viaţa socială şi politică şi alegerea actului participativ ce urmează a fi înfăptuit. Ipotezele secundare care vor fi testate pe parcursul demersului autoarei sunt:
Prima ipoteză secundară: alegerea formelor de participare convenţională, de protest sau neconvenţională variază în funcţie de statusul socio- economic individual;
A doua ipoteză secundară: percepţia eficienţei acţiunilor participative individuale variază în funcţie de statusul socio-economic individual;
A treia ipoteză secundară: cetăţenii manifestă tendinţa specializării pe anumite forme de participare în funcţie de nivelul statusului socio- economic individual.
Capitolul I urmăreşte conturarea unui cadru general în care se va desfăşura studiul asupra participării cetăţenilor în România şi clarificării principalelor concepte ce urmează a fi utilizate. Spaţiul în care se plasează activitatea cetăţenilor este cel al societăţii civile asupra căreia se va prezenta o perspectivă temporală, urmărind existenţa acesteia şi rolul perceput al cetăţeanului în acest spaţiu atât din perspectiva clasică, dar şi contemporană. O scurtă analiză a legii fundamentale Constituţia României din 1991 va pune în evidenţă existenţa canalelor instituţionalizate pe care sistemul le pune la dispoziţia cetăţenilor pentru a favoriza interacţiunea cu aceştia. Definirea participării cetăţenilor şi tipologia fenomenului vor fi prezentate prin analiza studiilor consacrate asupra participării cetăţenilor. În finalul acestui capitol autoarea oferă o viziune personală asupra definiţiei şi tipologiei fenomenului aşa cum vor fi acestea înţelese pe parcursul acestui studiu.
Capitolul al II lea va fi dedicat prezentării principalelor modele explicative ale participării cetăţenilor elaborate de cercetători ai fenomenului. Contextul prezentării acestor modele va fi bazat pe evidenţierea conexiunilor dintre factorii economici şi participarea cetăţenilor şi clarificarea conceptului de percepţie economică (economic outlook).
Capitolul al III-lea este bazat pe analiza empirică a datelor şi testarea ipotezelor avansate în prezentul studiu. Se face întâi o prezentare generală a participării cetăţenilor în România aşa cum reiese din datele analizate şi a distribuţiei populaţiei în funcţie de principalii factori care influenţează implicarea cetăţenilor în viaţa socială şi politică.
Capitolul al IV –lea este dedicat unui studiu de caz asupra votului ca formă de participare care se individualizează prin caracteristici specifice.
Pentru moment cartea nu este disponibila. Va rugam reveniti pentru a-i verifica disponibilitatea iar pana atunci va recomandam cartile din tabul alaturat.
Nu uitati sa consultati si sectiunea de carti electronice (eBooks - de pe cele mai populare siteuri) de mai jos!
Editura Adantis a aparut in lumea editoriala romaneasca din dorinta de a aduce iubitorilor de carte titluri noi si captivante care sa-i ajute sa-si descopere adevarata personalitate, cea de dincolo de barierele impuse de societatea actuala, si sa traiasca in armonie, intr-o lume mai buna.