Cartea "Erosul „labirint” semn şi simbol în Maitreyi"

Erosul „labirint” semn şi simbol în Maitreyi   Inchide

Mitul iubirii şi motivul cuplului se constituie ca axe cruciale ale operei literare a lui M.Eliade în Nuntă în cer, Lumina ce se stinge, Maitrey, Noaptea de Sânziene protagoniştii se abandonează deplin, cu fervoare, erosului, dimensiune care angajează experienţe esenţiale, revelatoare şi devine cale de cunoaştere şi de autocunoaştere.

Motivul erosului ca trăire limită se împleteşte cu cel al labirintului. În concepţia lui Eliade, viaţa însăşi se defineşte ca „o lungă călătorie prin labirint, ea este un fel de încercare iniţiatică”.

Experienţa labirintului, cu implicaţii profunde asupra structurii interioare a „candidatului” la iniţiere, reprezintă însăşi trăirea iniţiatică, revelatoare, care permite ieşirea din spaţiu şi timp. Parcurgerea labirintului, care implică un preţ şi un risc al cunoaşterii, al descoperirilor, dar şi al eşecurilor, îl va marca pe Allan, protagonistul din Maitreyi, schimbându-l.

Povestea „aventurii” sale presupune o ek-stază, se circumscrie unei experienţe ek-statice (L.Blaga), ca aprofundare de sine prin ieşirea spre alter, sub semnul iubirii cu valoare iniţiatică, definitorie.

Erosul „labirint” implică axiologie, valori trăite şi câştigate, riscul fiind măsura sensului lor ontologic care modelează fiinţa şi îi dă substanţialitate.

Autoarea

Inchide