Cartea "Drepturile victimei"

Drepturile victimei   Inchide

Lucrarea de faţă îşi propune o manieră de abordare a drepturilor victimei, prin prisma conexiunilor. Acestea se vor face, pe de o parte, între o procedură penală şi psihologie (incluzând aici, trăiri ale victimei, atitudini ale celor puşi sau dispuşi să intervină şi percepţii ale publicului larg) iar pe de altă parte, între norma internaţională ca „adresă de domiciliu” şi normele particulare ale diverselor sisteme legale ca „adrese de reşedinţă” ale drepturilor victimei.

Întrucât România a făcut paşi remarcabili în considerarea drepturilor persoanei suspecte, acuzate sau condamnate pentru săvârşirea unei infracţiuni, respectând recomandările internaţionale şi inspirându-se din politicile penale şi practicile procedurale ale statelor moderne, credem că a sosit momentul recunoaşterii mature a faptului că viteza de promovare a drepturilor infractorului a depăşit viteza de promovare a drepturilor victimei în justiţie.

Atât victima, cât şi infractorul ca protagonişti ai conflictului procesual penal, care reflectă aducerea în faţa justiţiei a unei perturbări a relaţiilor sociale regularizate de Stat prin norme şi sancţiuni trebuie priviţi ca fiinţe umane, cu drepturi în egală măsură garantate. De aceea, restabilirea echilibrului nu reclamă diminuarea drepturilor infractorului, pentru a le aduce la nivelul actualmente scăzut de vizibilitate al drepturilor victimei, ci, dimpotrivă, reclamă concertarea eforturilor legislative, doctrinare şi jurisprudenţiale spre ridicarea drepturilor victimei la nivelul drepturilor infractorului.

Inchide