Citind cartea Ralucăi Ionescu, am avut sentimentul că în spatele unui discurs inteligent şi riguros documentat se ascunde în fapt o echipă întreagă de analişti, istorici, filologi, psihologi şi stilişti vestimentari. O scriitură atât de complexă, documentată savant şi mai important aplicată realităţii contemporane, nu poate fi decât produsul unei echipe extrem de diversificate şi specific formată. Ca cititor, mă pot declara surprins de momentul descoperirii faptului că această carte este produsul unui singur om care, cu eleganţă şi bun gust, exersează o scriitură atât de bine închegată despre un subiect aparent, frivol. Ca prieten- pentru că am acest privilegiu, să mă enumăr
Citind cartea Ralucăi Ionescu, am avut sentimentul că în spatele unui discurs inteligent şi riguros documentat se ascunde în fapt o echipă întreagă de analişti, istorici, filologi, psihologi şi stilişti vestimentari. O scriitură atât de complexă, documentată savant şi mai important aplicată realităţii contemporane, nu poate fi decât produsul unei echipe extrem de diversificate şi specific formată. Ca cititor, mă pot declara surprins de momentul descoperirii faptului că această carte este produsul unui singur om care, cu eleganţă şi bun gust, exersează o scriitură atât de bine închegată despre un subiect aparent, frivol. Ca prieten- pentru că am acest privilegiu, să mă enumăr printre cei apropiaţi scriitoarei, chiar dacă distanţa geografică dintre noi a pendulat între departe şi „jumătate de Europa” departe, sunt extrem de emoţionat de această realizare a Ralucăi. Această carte reprezintă finalizarea unei prime etape dintr-un studiu vast asupra metrosexualităţii. Colaborările anterioare în workshopurile şi conferinţele de la Timişoara, lucrarea de diplomă de la Universitatea de Vest din Timişoara- cuprinsă în interiorul acestei lucrări pe care am citit-o cu pasiune şi am făcut-o cunoscută în cercul de prieteni din Suedia, mi-au consolidat părerea despre profesionalismul, seriozitatea şi eleganţa literară care o caracterizează pe Raluca Ionescu.
Scriitura pe care ea o exersează cu francheţe şi o libertate de invidiat, traversând varii domenii- de la analiza psihologică, la perspectiva istorică, trecând prin istoria moravurilor şi cercetarea vestimentară- fac din această carte un „must”care trebuie cuprins în orice bibliotecă personală şi instituţională. Abordând un stil deschis, lipsit de împovărarea epitetelor şi comparaţiilor inutile, tânăra scriitoare face din metrosexual un subiect foarte apropiat cititorului, prezentând aspectele pozitive cât şi cele negative ale subiectului dat. La sfârşitul cărţii, cititorul se regăseşte în pragul re-evaluării propriei opinii legate de metrosexual. Îşi va apropia mult mai uşor un subiect care nu este suficient cunoscut sau defectuos asimilat în plan românesc. Pe lângă prezentarea evoluţiei metrosexualităţii în plan european şi românesc, autoarea explică şi falsele pudori ale societăţii româneşti care au receptat greşit şi asimilat acest concept, pudori transmise încă de la jumătatea secolului trecut şi care au concluzionat în realitatea românească de astăzi în receptări defectuoase asupra unor tipologii sociale care nu mai pot fi ascunse şi / sau negate.
Corpus-ul lucrării se compune dintr-o parte teoretică şi una practică, deşi de multe ori, cele două perimetre se întrepătrund. În prima parte, atenţia este îndreptată către o teorie a subiectului, oferind în acelaşi timp şi instrumentarul necesar de studiere, analiză, implementare şi însuşire a metrosexualităţii. Fiind un concept preponderent de imagine, metrosexualul este dificil de definit şi urmărit, luând în considerare şi factorul frivol asimilat acestui concept. Autoarea explică acest fapt printr-o aplicare asupra mentalităţilor urbane care consideră bărbatul ca fiind punctul de referinţă al unei societăţi patriarhale, fiind prin urmare „nedemn” de sensibilităţi sau scăpări „sufleteşti”. Pe de altă parte mentalitatea europeană cu implicare directă în comportamentele urbane româneşti privind comunităţile şi minorităţile de orice fel au făcut metrosexualul ţinta preferată a ironiilor privind o masculinitate nu tocmai ortodoxă. Autoarea face parte din generaţia care a înlăturat orice falsă pudoare, orice urmă de complex, punând în prim plan performanţa individuală şi nu individualitatea propriuzisă, aceeaşi generaţie care a făcut din meritocraţia estetică un punct de susţinere în comunicare inter-individuală.
Cosmin Mureşan
Designer vestimentar