Demersul autorilor se înscrie într-o serie mai largă de lucrări, apărute în ultimii ani, care abordează „ştiinţele conexe” ale arheologiei. Avându-se în vedere tendinţele contemporane în domeniul investigaţiei trecutului, credem că o introducere în utilizarea topografiei şi cartografiei în cercetarea arheologică se dovedeşte utilă. Prezenta lucrare se adresează în mod deosebit tinerilor arheologi, în scopul de a-i familiariza cu principiile de bază ale ştiinţei măsurătorilor terestre. S-a pus aşadar, accentul doar pe noţiunile generale, oferind însă cititorului, pentru aprofundarea anumitor probleme, trimiteri la literatura de strictă specialitate.
O interpretare pertinentă
Demersul autorilor se înscrie într-o serie mai largă de lucrări, apărute în ultimii ani, care abordează „ştiinţele conexe” ale arheologiei. Avându-se în vedere tendinţele contemporane în domeniul investigaţiei trecutului, credem că o introducere în utilizarea topografiei şi cartografiei în cercetarea arheologică se dovedeşte utilă. Prezenta lucrare se adresează în mod deosebit tinerilor arheologi, în scopul de a-i familiariza cu principiile de bază ale ştiinţei măsurătorilor terestre. S-a pus aşadar, accentul doar pe noţiunile generale, oferind însă cititorului, pentru aprofundarea anumitor probleme, trimiteri la literatura de strictă specialitate.
O interpretare pertinentă a vestigiilor arheologice poate fi realizată numai prin cunoaşterea contextului în care acestea au fost descoperite. Determinarea precisă a poziţiilor complexelor arheologice dintr-un sit permite înregistrarea unitară şi corelată a întregii informaţii, asigurând o interpretare de ansamblu. Pentru aceasta este esenţial ca lucrările topografice să premeargă investigaţia arheologică, conservând astfel configuraţia iniţială a terenului ce va fi modificată ireversibil prin săpături şi, apoi, să însoţească săpăturile, pentru înregistrarea exactă a poziţiei diferitelor complexe şi artefactelor.