Cartea "Istoria românilor din Dacia traiana. Vol. XII. Revoluţia din 1848 şi Unirea, 1848-1859."

Istoria românilor din Dacia traiana. Vol. XII. Revoluţia din 1848 şi Unirea, 1848-1859.   Inchide

Alexandru D. Xenopol a avut meritul de a scrie prima sinteza a istoriei poporului nostru si de a o face cunoscuta în lume.
Contributia sa cea mai de seama la dezvoltarea istoriografiei românesti, la ridicarea ei la nivelul celor mai înalte realizari ale istoriografiei europene a timpului, o constituie monumentala lucrare Istoria românilor din Dacia traiana. Lucrare amplu documentata, de o importanta incontestabila, parcurge istoria poporului român începând cu cei mai vechi locuitori ai acestui teritoriu si pâna la unirea principatelor. Sunt analizate documente din diferite perioade istorice, din arhive românesti si europene, folosind în relatari mai multe surse, chiar contrare, prezentând evenimentele din mai multe puncte de vedere, oferind si justificând parerea sa despre conjuncturile respective, despre obiectivitatea surselor.

Ceea ce face placuta si fascinanta lectura unui tratat de istorie la Xenopol este umorul fin si participarea afectiva a autorului în evenimentele pe care le descrie, ironia binevoitoare cu care combate anumite pareri. De asemenea autorul ne ofera o privire globala asupra evenimentelor istorice, în contextul european în care acestea se petrec.

Nu în ultimul rând prezinta viata economica, politica, socialul, organizarea armatei, a bisericii, sistemul legislativ, moravurile vremii. Departe de a fi o însiruire de date, creaza atmosfera perioadei prin descrieri amanuntite, bine documentate.
În ceea ce priveste structura lucrarii, Xenopol ne spune, în prefata la editia din 1896:

,,Am împartit întregul curs al vietii poporului nostru în patru perioade, care însa nu se potrivesc cu cele ale istoriei generale a popoarelor apusene. Istoria antica, medie, moderna si contemporana se regasesc si la români, însa într-un alt înteles si oprindu-se aiurea, decât aceleasi perioade ale istoriei apusene. Împartirea facuta de mine a fost urmatoarea:

I. Istoria veche, de la origine pâna la 1290 d.H.: formarea natiunii române.

II. Istoria medie, de la descalecare pâna la Matei Basarab si Vasile Lupu, 1290 - 1633: epoca slavonismului.

III. Istoria moderna, de la Matei Basarab si Vasile Lupu pâna la revolutia greceasca, 1633 - 1821: influenta greceasca.

IV. Istoria contemporana, de la revolutia greceasca din 1821 pâna în zilele noastre: epoca românismului.

Am crezut însa ca nu este bine a intra prea adânc în timpul de fata, care nu poate avea la îndemâna toate izvoarele si documentele care sunt necesare pentru o expunere deplina a împrejurarilor istorice. As fi vrut sa ma opresc chiar înainte de anul 1848, an a carui istorie este înca prea mult dezbatuta pentru a fi sigura. Aceasta însa nu o puteam face, caci întreaga istorie a fostelor principate gravitând catre unire, trebuia sa ajung si cu expunerea pâna la împlinirea menirii lor seculare. Mari fapte s-au îndeplinit de la unire încoace si când se va fi asezat pe timpurile noastre pânza limpezitoare a trecutului îndepartat, generatiile viitoare vor privi cu mândrie la domnia lui Carol I. Daca am socotit totusi ca nu pot sa o ating, am facut-o din credinta ca daca prezentul trebuie sa scrie istoria trecutului, cea a prezentului trebuie sa o scrie viitorul."

Când am hotarât aceasta noua editare a Istoriei românilor, am dorit ca generatiile actuale sa cunoasca istoria scrisa de Xenopol, istoria cea mai cuprinzatoare pâna în momentul de fata. Am preluat textul editiei a doua, din anul 1896, organizata în 12 volume.

Ca noutate, va prezentam o editie în care actualizam limbajul si gramatica folosite de Xenopol acum mai bine de 100 de ani. Consideram ca ne încadram în spiritul autorului, care a avut ca intentie declarata sa scrie o istorie pentru toti cei interesati, accesibila pentru toti cititorii. Am considerat aceasta lucrare de mari proportii ca un tratat de istorie si nu ca un document lingvistic. Am încercat sa nu limitam bogatia limbii din acea vreme, si unde a fost posibil am pastrat forma veche. Am eliminat totusi formele iesite din uz, pentru o mai buna întelegere a textului.

Inchide