Cartea "Sărăcia în comunităţile de romi din România"

Sărăcia în comunităţile de romi din România   Inchide

După 1990 oraşele mari au început să urmeze modelul oraşelor mari occidentale, devenind din ce în ce mai vizibilă segmentarea acestora în zone distincte, cu profil contrastant. În „zonele bune”, casele şi blocurile arată mai bine, mai îngrijite, cu geamuri termopan, şi aparate de aer condiţionat, maşinile din faţa clădirilor sunt mai bune şi mai multe, oamenii sunt mai bine îmbrăcaţi şi au un comportament mai apropiat de „clasa de mijloc” occidentală.

Spre deosebire de acestea, sunt zonele periferice ale oraşelor, zonele industriale dezafectate, fostele cartiere muncitoreşti cu blocuri confort III sau fostele cămine de nefamilişti, multe în stare deplorabilă, deconectate de la utilităţile publice, fără maşini în preajmă, cu haine atârnate la geam, copii îmbrăcaţi sărăcăcios; în aceste zone lipsite de utilităţi şi de condiţii optime de trai trăiesc în proporţie 90% persoane de etnie romă. În prezent mulţi romi locuiesc împreună cu populaţia majoritară, împărtăşind împreună cu ea confortul, problemele locuinţelor în oraşe sau sate. Totuşi cei mai mulţi romi locuiesc în zone separate, mahalale sau ghetouri abandonate, sau lângă gropi de gunoi; din când în când vedem familii de români, şi unguri care împart cu romii izolarea imaginabilă a acestor locuri dar aceştia nu-şi schimbă caracterul etnic copleşitor al excluderii şi „ghetoizării”.

România se confruntă în prezent cu o multitudine de probleme ale minorităţii roma generate de lipsa unor strategii şi planuri viabile şi eficiente care tratează complex problemele comunităţilor marginalizate de romi.

Această temă a sărăciei în comunităţile de romi a preocupat deopotrivă atât pe sociologi, economişti cât şi politicieni sau organizaţii europene care au contribuit la finanţarea unor programe ce au vizat studii privind populaţia de etnie romă din România. Numeroase programe ale Uniunii Europene, Băncii Mondiale, Guvernul României au finanţat cercetări privind sărăcia populaţiei roma, lucrări care au încercat să evidenţieze complexitatea fenomenului de sărăcie cât şi efectele acestuia atât la populaţia de etnie roma cât şi la populaţia majoritară.
Reputaţi sociologi români cât şi organizaţii neguvernamentale s-au preocupat în ultimii ani de a elabora cercetări privind sărăcia comunităţilor de romi din România (Sandu, Zamfir, Preda).

În această lucrare am abordat ca şi temă „Sărăcia Comunităţilor De Romi Din România” unde am încercat să surprind câteva aspecte tematice şi esenţiale care pot să contureze cât mai semnificativ comunităţile de romi studiate.

Capitolul I tratează aspectele teoretice şi perspective, privitoare la sărăcie, metodologii de apreciere a sărăciei, cât şi o analiză asupra grupurilor şi factorilor cu grad crescut de vulnerabilitate la sărăcie.

Capitolul II am evidenţiat cadrul teoretic şi conceptual privind comunitatea, definiţii şi conceptualizări ale comunităţii, tipuri de comunităţi, comunitatea ca şi sistem social, deosebiri între rural-urban cât şi comunitatea modernă sau comunitatea tradiţională.

Capitolul III- cuprinde un istoric al populaţiei roma de pe teritoriul României, situaţia demografică a populaţiei de romi, cât şi o prezentare a unor date şi cercetări naţionale care au avut ca şi grup ţintă populaţia de etnie roma, o analiză asupra unor indicatori relevanţi a comunităţilor de romi: sănătatea, educaţia, locuinţa, migraţia, veniturile, capitalul social.
Capitolul IV detaliază cercetarea care s-a desfăşurat în cadrul Programului de Dezvoltare Comunitară Integrată implementat de către Fundaţia pentru o Societate Deschisă, cercetare întreprinsă în cele şase comunităţi de romi: Geoagiu- Hunedoara, Lehliu- Călăraşi, Pătrăuţi –Suceava, Vereşti-Suceava, Mimiu-Ploieşti, Bălţeşti-Ploieşti. Capitolul V este o prezentare a situaţiei actuale care există la nivel naţional în comunităţile de romi cât şi o analiză a planurilor, strategiilor, programelor care au fost derulate după 1990 în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi a reducerii sărăciei din comunităţile de romi din România.

Autorul

Inchide