De cele mai multe ori, în dicţionare, enciclopedii sau în studiile de specialitate, autorii, definind liedul, se referă mai ales la raportul dintre muzică şi poezie, remarcând câştigurile în evoluţia mijloacelor de exprimare şi precizările de sens pe care muzica le aduce poeziei. Şi Enescu afirma că din contopirea dintre cuvânt şi ton „s-au născut şi se vor naşte opere divine, nemuritoare”. Într-adevăr, nu putem uita că din cele mai vechi timpuri istoria legăturilor dintre muzică şi cuvânt se confundă cu istoria culturii muzicale.
În structura lied...
De cele mai multe ori, în dicţionare, enciclopedii sau în studiile de specialitate, autorii, definind liedul, se referă mai ales la raportul dintre muzică şi poezie, remarcând câştigurile în evoluţia mijloacelor de exprimare şi precizările de sens pe care muzica le aduce poeziei. Şi Enescu afirma că din contopirea dintre cuvânt şi ton „s-au născut şi se vor naşte opere divine, nemuritoare”. Într-adevăr, nu putem uita că din cele mai vechi timpuri istoria legăturilor dintre muzică şi cuvânt se confundă cu istoria culturii muzicale.
În structura liedului există însă încă o relaţie binomică, al cărei rol nu este tratat întotdeauna cu acelaşi interes. Este vorba despre raportul dintre expresivitatea vocii şi aceea a instrumentului sau a ansamblului acompaniator, care determină de fapt profilul unei partituri împlinind în modalităţi şi cu mijloace specifice imaginea poetico muzicală de ansamblu. Cu alte cuvinte, este vorba de vocalitate şi instrumentalitate, aspecte pe care şi-a propus să le analizeze şi autoarea în prezentul volum.
De cele mai multe ori, în dicţionare, enciclopedii sau în studiile de specialitate, autorii, definind liedul, se referă mai ales la raportul dintre muzică şi poezie, remarcând câştigurile în evoluţia mijloacelor de exprimare şi precizările de sens pe care muzica le aduce poeziei. Şi Enescu afirma că din contopirea dintre cuvânt şi ton „s-au născut şi se vor naşte opere divine, nemuritoare”. Într-adevăr, nu putem uita că din cele mai vechi timpuri istoria legăturilor dintre muzică şi cuvânt se confundă cu istoria culturii muzicale.
În structura liedului există însă încă o relaţie binomică, al cărei rol nu este tratat întotdeauna cu acelaşi interes. Este vorba despre rapo
Liedul postromantic german
De cele mai multe ori, în dicţionare, enciclopedii sau în studiile de specialitate, autorii, definind liedul, se referă mai ales la raportul dintre muzică şi poezie, remarcând câştigurile în evoluţia mijloacelor de exprimare şi precizările de sens pe care muzica le aduce poeziei. Şi Enescu afirma că din contopirea dintre cuvânt şi ton „s-au născut şi se vor naşte opere divine, nemuritoare”. Într-adevăr, nu putem uita că din cele mai vechi timpuri istoria legăturilor dintre muzică şi cuvânt se confundă cu istoria culturii muzicale.
În structura liedului există însă încă o relaţie binomică, al cărei rol nu este tratat întotdeauna cu acelaşi interes. Este vorba despre raportul dintre expresivitatea vocii şi aceea a instrumentului sau a ansamblului acompaniator, care determină de fapt profilul unei partituri împlinind în modalităţi şi cu mijloace specifice imaginea poetico muzicală de ansamblu. Cu alte cuvinte, este vorba de vocalitate şi instrumentalitate, aspecte pe care şi-a propus să le analizeze şi autoarea în prezentul volum.
Pentru moment cartea nu este disponibila. Va rugam reveniti pentru a-i verifica disponibilitatea iar pana atunci va recomandam cartile din tabul alaturat.
Nu uitati sa consultati si sectiunea de carti electronice (eBooks - de pe cele mai populare siteuri) de mai jos!
Scrie recenzia sau spune-ne opiniile tale despre 'Liedul postromantic german'. Cu ce ai ramas citind aceasta carte?
Editura Adantis a aparut in lumea editoriala romaneasca din dorinta de a aduce iubitorilor de carte titluri noi si captivante care sa-i ajute sa-si descopere adevarata personalitate, cea de dincolo de barierele impuse de societatea actuala, si sa traiasca in armonie, intr-o lume mai buna.