Migraţia temporară în străinătate reprezintă una dintre strategiile de viaţă inovatoare adoptate de indivizi în perioada postcomunistă (Sandu, 2000) pentru a rezista schimbărilor structurale ce se derulau cu repeziciune la începutul anilor 90. În momentul de faţă, însă, în urma difuziunii şi a efectului de contagiune socială, aceasta a ajuns să fie strategia dominantă la nivelul anumitor comunităţi rurale.
Pornind de la interesul pentru efectele fenomenului în cadrul acestor comunităţi, m-am oprit asup...
Migraţia temporară în străinătate reprezintă una dintre strategiile de viaţă inovatoare adoptate de indivizi în perioada postcomunistă (Sandu, 2000) pentru a rezista schimbărilor structurale ce se derulau cu repeziciune la începutul anilor 90. În momentul de faţă, însă, în urma difuziunii şi a efectului de contagiune socială, aceasta a ajuns să fie strategia dominantă la nivelul anumitor comunităţi rurale.
Pornind de la interesul pentru efectele fenomenului în cadrul acestor comunităţi, m-am oprit asupra unei teme nedezbătute până acum în practica de specialitate din România: modul în care tinerii dintr-o astfel de comunitate percep migraţia şi sunt influenţaţi de către aceasta în alegerile pe care le fac. am căutat să explorez o faţetă nouă a vieţii sociale în legătură cu migraţia: viitorul tinerilor dintr-o localitate rurală de unde se pleacă masiv în străinătate.
Cum văd tinerii migraţia? Care sunt dorinţele şi aspiraţiile lor? Ce planuri au ]n viaţă? Plecând de la ideea că migraţia reprezintă un fapt social total (în sensul atribuit de Mauss conceptului), ce structurează vieţile tuturor indivizilor din comunitatea de origine, interesul meu s-a axat pe schimbările petrecute cu tinerii în urma apariţiei migraţiei. Pentru aceasta am operaţionalizat conceptul de capital uman al tinerilor, ce include două dimensiuni: proiecţiile despre viitor ale tinerilor, şi ceea ce fac ei concret pentru a şi le îndeplini (dimensiunea educaţională). O altă componentă a studiului a urmărit modul în care migranţii investesc în copii şi dacă nu cumva aceste investiţii sunt blocate de efecte perverse ale migraţiei: refuzul copiilor, vrăjiţi de „mirajul străinătăţii” de a accepta această investiţie. Eventualele diferenţe între copiii din familiile de migranţi şi cei din familiile de non-migranţi au fost de asemenea investigate.
Migraţia temporară în străinătate reprezintă una dintre strategiile de viaţă inovatoare adoptate de indivizi în perioada postcomunistă (Sandu, 2000) pentru a rezista schimbărilor structurale ce se derulau cu repeziciune la începutul anilor 90. În momentul de faţă, însă, în urma difuziunii şi a efectului de contagiune socială, aceasta a ajuns să fie strategia dominantă la nivelul anumitor comunităţi rurale.
Pornind de la interesul pentru efectele fenomenului în cadrul acestor comunităţi, m-am oprit asupra unei teme nedezbătute până acum în practica de specialitate din România: modul în care tinerii dintr-o astfel de comunitate percep migraţia şi sunt influenţaţi de către acea
Efectele migraţiei
Migraţia temporară în străinătate reprezintă una dintre strategiile de viaţă inovatoare adoptate de indivizi în perioada postcomunistă (Sandu, 2000) pentru a rezista schimbărilor structurale ce se derulau cu repeziciune la începutul anilor 90. În momentul de faţă, însă, în urma difuziunii şi a efectului de contagiune socială, aceasta a ajuns să fie strategia dominantă la nivelul anumitor comunităţi rurale.
Pornind de la interesul pentru efectele fenomenului în cadrul acestor comunităţi, m-am oprit asupra unei teme nedezbătute până acum în practica de specialitate din România: modul în care tinerii dintr-o astfel de comunitate percep migraţia şi sunt influenţaţi de către aceasta în alegerile pe care le fac. am căutat să explorez o faţetă nouă a vieţii sociale în legătură cu migraţia: viitorul tinerilor dintr-o localitate rurală de unde se pleacă masiv în străinătate.
Cum văd tinerii migraţia? Care sunt dorinţele şi aspiraţiile lor? Ce planuri au ]n viaţă? Plecând de la ideea că migraţia reprezintă un fapt social total (în sensul atribuit de Mauss conceptului), ce structurează vieţile tuturor indivizilor din comunitatea de origine, interesul meu s-a axat pe schimbările petrecute cu tinerii în urma apariţiei migraţiei. Pentru aceasta am operaţionalizat conceptul de capital uman al tinerilor, ce include două dimensiuni: proiecţiile despre viitor ale tinerilor, şi ceea ce fac ei concret pentru a şi le îndeplini (dimensiunea educaţională). O altă componentă a studiului a urmărit modul în care migranţii investesc în copii şi dacă nu cumva aceste investiţii sunt blocate de efecte perverse ale migraţiei: refuzul copiilor, vrăjiţi de „mirajul străinătăţii” de a accepta această investiţie. Eventualele diferenţe între copiii din familiile de migranţi şi cei din familiile de non-migranţi au fost de asemenea investigate.
Pentru moment cartea nu este disponibila. Va rugam reveniti pentru a-i verifica disponibilitatea iar pana atunci va recomandam cartile din tabul alaturat.
Nu uitati sa consultati si sectiunea de carti electronice (eBooks - de pe cele mai populare siteuri) de mai jos!
Editura Adantis a aparut in lumea editoriala romaneasca din dorinta de a aduce iubitorilor de carte titluri noi si captivante care sa-i ajute sa-si descopere adevarata personalitate, cea de dincolo de barierele impuse de societatea actuala, si sa traiasca in armonie, intr-o lume mai buna.