Cercetările întreprinse de Robert Ballard, descoperitorul Titanicului, au demonstrat în anul 2000 (ceea ce oceanografii ruşi şi americani formulaseră ca ipoteză de lucru încă din anii 70), că Marea Neagră s-a format într-un imens diluviu acum 7.600 de ani, odată cu străpungerea Bosforului şi vărsarea apei sărate a Mediteranei (implicit a oceanului planetar) peste un mic lac cu apă dulce care se formase în urmă cu 12.000 de ani, datorită topirii gheţarilor.
Specialiştii în mitologie semnalează, în diverse civilizaţii, amintirea unor inundaţii catastrofale. Dar, în lumina ultimelor descoperiri de arheologie marină, fenomenul din Marea Neagră are cele mai mari şanse să reprezinte diluviul bibli
Cercetările întreprinse de Robert Ballard, descoperitorul Titanicului, au demonstrat în anul 2000 (ceea ce oceanografii ruşi şi americani formulaseră ca ipoteză de lucru încă din anii 70), că Marea Neagră s-a format într-un imens diluviu acum 7.600 de ani, odată cu străpungerea Bosforului şi vărsarea apei sărate a Mediteranei (implicit a oceanului planetar) peste un mic lac cu apă dulce care se formase în urmă cu 12.000 de ani, datorită topirii gheţarilor.
Specialiştii în mitologie semnalează, în diverse civilizaţii, amintirea unor inundaţii catastrofale. Dar, în lumina ultimelor descoperiri de arheologie marină, fenomenul din Marea Neagră are cele mai mari şanse să reprezinte diluviul biblic.
Americanii Ryan, Pitman şi Ballard lansează prezumţia că tradiţiile orale ale popoarelor din jurul Mării Negre ar trebui să păstreze amintirea acelui fenomen.
Vreme de o jumătate de veac, antropologi şi folclorişti români nu-şi puteau explica amintirea în folclorul român (maramureşean, de exemplu) a unui potop cu teribile revărsări ale mării, loan Sorin Apan analizează şi pune în pagină texte folclorice care converg către concluziile celebrului Robert Ballard.
(Daniel Drăgan)